Datini, tradiții și obiceiuri de Moș Nicolae

În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii ştiu că trebuie ca ghetuțele sau cizmuliţele lor să fie lustruite, deoarece Moş Nicolae va veni pe la ei să le aducă daruri celor cuminţi. Copiii neascultători primesc o nuieluşă, menită să îi atenţioneze şi să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii şi bunicii lor. Pentru Moş Nicolae este suficient să se uite prin ferestre pentru a-şi da seama dacă un copil a fost cuminte sau rău.

Chiar dacă Moş Nicolae este mereu grăbit să ajungă la copiii din întreaga lume, acesta îşi face timp să asculte şi dorinţele fiecărui copil în parte. Conform tradiţiilor româneşti, Moş Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, ajută pe toţi cei nevoiaşi, orfanii şi văduvele, este stăpânul apelor şi salvează corăbierii de la înec, protejează soldaţii pe timp de război.

În credinţa populară Sfântul Nicolae este cunoscut şi sub numele de Moș Nicolae sau Sân-Nicoară. Se spune că el păzeşte soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el pentru a ajunge la tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără căldură şi fără lumină.

Sfântului Nicolae îi sunt atribuite numeroase fapte bune, dar şi miracole, numele său traducându-se prin “biruitor de popor”. Provenea dintr-o familie înstărită iar la moartea părinţilor săi, şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi. Legenda spune că trei fete s-au rugat Sfântului să le ajute pentru că tatăl lor, din cauza sărăciei, voia să le trimită să se prostitueze Sfântul Nicolae, drept răspuns, a umplut şosetele fetelor cu galbeni. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.

Citește mai mult despre Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni

În unele zone ale ţării, în ziua de Sfântul Nicolae oamenii aduc în casă crenguțe de pomi fructiferi pe care le păstrează în apă lângă icoane ca să înflorească până de Anul Nou. Iar dacă aceste crenguţe vor înflori până când anul se sfârşeşte, anul care vine va fi unul foarte roditor şi plin de satisfacţii.

În alte regiuni fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele şi petrecerea începe.

În zona rurală, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete, îşi aleg gazdă în casa căreia repetiţiile pentru colinda de Crăciun şi de Anul Nou vor avea loc.

În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe în adevăratul sens al cuvântului iarna. În această zi Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă. Iar dacă nu ninge înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit.

Conform tradiţiei populare, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, muritorii de rând, se spune că preţ de o secundă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.

Moș Nicolae este considerat potrivit tradițiilor creștine protectorul fetelor care vor să se mărite, al celor săraci, al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume.

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, începând cu secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile.

În Germania, Sfântul Nicolae este văzut ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului.

Copiii din Franţa, dar şi din Belgia şi Luxemburg, în ajun, lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite