Sărbătorit pe 19 iunie, Sfântul Apostol Iuda este consemnat ca fiind unul dintre cei doisprezece Sfinți Apostoli ai lui Iisus Hristos, fiind, de altfel, apropiat de Mântuitor și din alte puncte de vedere.
A nu se confunda cu Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat pe Iisus pe 30 de arginți și care, din acest motiv, și-a pierdut titlul binecuvântat de Sfânt.
Denumit și Iuda Levi sau Tadeu, Apostolul se trage din Iosif teslarul, cel care mai apoi devine logodnicul Fecioarei Maria, și din Salomeea, fiica lui Agheu. Se naște în Nazaret, Galileea alături de încă 3 frați: Iacob, Iosie și Simon, lucru consemnat în Evanghelia lui Matei.
Chiar dacă este un Sfânt atat de important, Iuda Tadeu nu este fără de păcat după credințele bisericești. Acesta este vinovat de necredință în Hristos, comisă din neștiință față de Acesta, și de neiubirea de frate. După ce s-a întors din Egipt, în vreme ce Iisus era doar un bebeluș, Iosif a vrut să-și împartă pământul fiilor săi, dorind să-i ofere o parte și lui Hristos. Fiii cei drepți ai lui Iosif, însă, n-au fost de acord deoarece nu credeau în El și nici în Puterea Lui și nu-L iubeau ca pe un frate din aceeași mamă. Iacob a fost singurul care a oferit din bucata lui de pământ Mântuitorului, fiind numit și acum Iacov, fratele Domnului, în vreme ce toți ceilalți pot să fie numiți abia rudeniile Domnului, iar Iuda, după ce și-a realizat greșeala, a îndrăznit să se numească doar fratele lui Iacov.
Aceste păcate nu l-au oprit mai târziu însă pe Iuda din a crede în Iisus Hristos, a-L iubi, a-L urma și a-I asculta învățăturile. Iar atunci când Dumnezeu Fiul și-a oferit iubirea doar pentru cei care-L urmează și care-L iubesc la rândul lor, Sfântul Apostol Iuda L-a rugat să ofere darurile Lui întregului popor omenesc.
După Înălțarea Domnului, Iuda Levi a propăvăduit cuvântul lui Hristos în nenumărate țări și cetăți. Printre acestea amintim Iudeea, Galileea, Samaria, Persia Iudumeea, Siria și Mesopotamia, continuându-și drumul înspre Edesa, în cetatea lui Avgar.
A murit în părțile Araratului, unde a fost capturat de păgâni, forțat la muncă grea pentru ca mai apoi să-și găsească sfârșitul spanzurat pe un lemn în chip de cruce, străpuns de numeroase săgeți din partea celor care se închinau la idoli.
În vremea sa prin Persia, Sfântul Apostol Iuda a scris în greacă Epistola soborniceacă către toți credincioșii care, deși scurtă, este cuprinzătoare de felurite învățături bisericești ce pot duce spre mântuire. Astfel, Iuda Tadeu îi sfătuiește pe urmăritorii săi să nu cadă în păcatele cele trupești sau în mândrie, în neascultare, urâciune sau vicleșuguri ci să fie statornici în chemarea lor, în credință, în dragoste și rugăciune. Sfătuiește pentru a-i îngriji de cei care se abat de la drumul lor către mântuire și a le arată calea cea luminată, de a se feri de eretici și învățăturile lor. Iuda Levi amintește și de faptul că simpla lepădare de credințele păgâne și recunoașterea lui Dumnezeu nu este suficientă pentru mântuire, ci trebuie mereu însoțită de fapte bune, cuviincioase, iubitoare de Hristos.
Așadar, îl iubim și sărbătorim pe acest dumnezeiesc Iuda, nu Iscarioteanul, pentru învățăturile lui, alături de dăruirea lui pentru Iisus, ce i-a născut și aceste alte două nume. Cel ce se numește Levi se numește “împreunat”, “din inimă” sau “ca un leu”, apelativ primit după ce Iuda și-a dovedit iubirea față de Mântuitor, realizându-și greșelile în fața Lui; iar Tadeu înseamnă “lăudător”, “mărturisitor” sau “sânii laptelui”, denumire ce dovedește setea pentru cuvintele vindecătoare ale lui Iisus, pe care le sorbea asemenea unui prunc ce se hrănește din sânii laptelui memei sale.
Binecuvântat fie Sfântul Apostol Iuda, fratele lui Iacov, rudenia Domnului, căci și el ne-a binecuvântat pe noi prin facere, gând, rugăciune și, mai presus de toate, iubire!
Lasă un răspuns