Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în fiecare an pe 27 octombrie pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. În prezent moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou se găsesc în Catedrala Patriarhală din București.
Dimitrie s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în satul Basarov, în apropiere de Ruse, situat în sudul Dunării. Provine dintr-o familie de țărani simpli și săraci care nu își permiteau să îl dea la învățătură. Tocmai de aceea de mic copil a fost nevoit sa isi castige toate cele necesare traiului. Ani de-a lungul a fost nevoit sa pasca vitele si oile tuturor taranilor din sat pe colinele din apropierea Dunarii și pe valea raului Lom. Încă de la o varsta frageda a arătat aplecare spre viata crestineasca și calea cea dreapta in dorinta sa de a dobandi o viata virtuoasa prin post si rugaciune.
Într-o zi, pe cand se duse cu oile la păscut călcă pe un cuib acoperit de ierburi strivind astfel puisorii din el. Fu extrem de mâhnit și se hotărî să ducă o viață de pocăință, iar piciorul cu care strivise cuibul sa ramana descult timp de trei ani indiferent de vremea de afara.
Mai apoi se alătură unei comunități monastice unde va deveni un vrednic ucenic în ale ascultării. Se retrage în pădure unde își găsește adăpost într-o pestera, langa raul Lom. Nefiind știut acolo de nimeni, petrecu zi si noapte doar cu rugaciunile si cu lacrimile sale drept dar pentru Dumnezeu. Știind dinainte ziua în care va muri, se întinde între două lespezi de piatra și îi oferă sufletul Creatorului.
Mulți ani trecură iar lumea uitase de existența pustnicului până într-o bună zi, cam la trei secole după moartea Sfântului, din cauza unei inundații apele râului au ajuns pana la peșteră. Curentul ridica lespezile de piatra și purta cu el trupul intact al Sfântului.
Mai trecu un alt veac și Sfantul apăru în visul unei copile bolnave de un duh necurat, spunandu-i fetitei sa le ceara părinților sa o ducă la malul râului pentru a se vindeca. La scurt timp după ce fetita povesti visul său, mulți credincioși, împreună cu clericii din episcopie și cu familia merseră la malul raului.
Acolo locuitorii vazura deja o lumina misterioasa crezand ca e comoara. Se apucară ei sa sape și de îndată ce gasira trupul Sfantului, fetita se vindeca pe loc. Trupul lui Dimitrie este mai apoi dus cu mare cinste în satul Basarov, unde se vor petrece și alte miracole. Astfel, foarte mulți oameni din toate părțile veniră sa cinsteasca moastele Sfantului Dimitrie.
Domnitorul de atunci al Ungro-Vlahiei a decis sa trimita preoți și sfetnici pentru a vedea dacă acele minuni sunt adevărate și, dacă sunt, să-l aducă pe Sfânt la București, la biserica Curții domnești. Aceștia l-au luat pe Sfânt și au pornit spre Bucuresti, dar cand se apropiara de Ruse, langa o fantana, boii refuză sa mai traga. Observand aceasta minune au decis sa înjuge la car doi junci tineri sa vadă unde vrea Sfantul să meargă.
Astfel se întoarce Sfantul la Basarov în mijlocul satului ramanand acolo. Trimișii domnitorului se întorc în Capitala să îi povestească toate cele petrecute după care domnitorul trimise alți oameni pe care i-a plătit sa ridice o biserica în acel sat. Stând acolo foarte multă vreme, Sfantul a făcut foarte multe alte minuni.
În apropierea sfârșitului războiului dintre ruși și turci, în anul 1774, armata rusească a ajuns în apropierea satului Basarov. Generalul rus Piotr Saltikov ordona ca moastele Sfantului să fie duse în Rusia pentru a putea fi protejate în cazul în care turcii ar fi ajuns în sat.
Pe cand cortegiul ajunsese la București, un creștin cu frica de Dumnezeu, Hagi Dimitrie, prieten al generalului, îi ceru sa lase românilor moaștele Sfântului, ca o mangaiere pentru toate chinurile din război. Generalul își da acordul și lua doar o mână a lui Dimitrie pe care o trimite la Lavra Pecerska din Kiev.
Trupul Sfantului Dimitrie este intampinat cu mare cinste și așezat în zilele Preasfințitului mitropolit Chir Grigorie in Catedrala Patriarhala Bucuresti. La puțin timp după început sa se savarseasca minuni importante. Războiul înceta iar ciuma care urma să lovească și Capitala conteni. Din acel moment, Dimitrie este considerat protector al orașului dar și al întregii Românii.
Pe 27 octombrie se obisnuieste ca foarte mulți oameni sa se adune la București pentru a-l prăznui pentru trei zile.
Multumesc pentru postare.