Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul

Din punct de vedere ierarhic, Sfântul Ioan Botezătorul este cel mai mare dintre sfinții cinstiți de religia creștin ortodoxă, după Fecioara Maria. Proroc și botezător al lui Iisus, Ioan este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de șase ori pe an. Tăierea Capului Său este ultima sărbătoare din an dedicată lui, dar și ultima dintre sărbătorile de seamă care încheie fiecare an bisericesc. Acest praznic este celebrat pe 29 august, perioadă în care creștinătatea se pregătește de începerea noului an bisericesc pe 1 septembrie. 

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Noul Testament

Pe vremea împăratului Irod Antipa, Sfântul Ioan l-a criticat aspru pe acesta pentru trăirea în concubinaj cu sora fratelui său, Irodiada. Legea ebraică interzicea trăirea în concubinaj, desfrânarea, adulterul și incestul, pedepsindu-le cu moartea. Pentru a-l reduce la tăcere, împăratul l-a întemnițat. Totuși, nu a avut curajul să îl omoare, de teama de a nu atrage furia poporului. Ioan Botezătorul era văzut ca un prooroc considerat sfânt încă din acele vremuri. Nu a trecut mult timp, iar Irod a hotărât decapitarea lui. În timpul banchetului dedicat zilei sale de naștere, Salomeea, fiica Irodiadei, a încântat întreaga mulțime care lua parte la banchet, printr-un dans ispititor. Fata l-a impresionat atât de mult pe împărat, încât la finalul dansului, i-a făgăduit să îi dea orice ca răsplată. Sfătuindu-se cu mama sa, Salomeea a cerut capul lui Ioan drept răsplată pentru veselirea oaspeților săi. Irod i-a îndeplinit dorința, deși s-a întristat. De aici, poveștile despre ceea ce s-a întâmplat cu trupul său diferă. În multe surse este scris că soția dregătorului împăratului i-a luat capul imediat după ce a fost decapitat, pierzându-l apoi în mod misterios. Totuși, mai există și alte variante. Cert este că al său cap s-a pierdut de trup. A fost găsit și pierdut de două ori, a treia oară fiind găsit definitiv. 

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul în lumea tradițională românească 

Importanța Sfântului Ioan Botezătorul este reflectată prin numeroasele rituri practicate din vechime până în zilele noastre, dar și de tradiția purtării numelui său. Copiii sunt botezați din cele mai vechi timpuri cu acest nume, obicei care continuă și azi. Pentru că Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează trecerea în noul an bisericesc, numeroase rituri de trecere se leagă de această sărbătoare. În lumea tradițională, tăierea oricărui lucru rotund era valorizată negativ. De fapt, folosirea cuțitului în orice fel era văzută astfel. În această zi, începea și un post neoficial pentru cei care săvârșiseră păcate grave, precum omorul. Postul se termina în ziua Sfintei Cruci, 14 septembrie. 

Obiceiuri creștine contemporane de Tăierea Capului Ioan Botezătorul

La ora actuală, biserica îl prăznuiește pe Sfântul Ioan de șase ori pe an. Prima sărbătoare este Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul pe 23 septembrie, Soborul Sfântului Ioan pe 7 ianuarie, Prima și A doua Aflare a Capului său pe 24 februarie, A treia Aflare a Capului său pe 25 mai, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul pe 24 iunie și Tăierea Capului său pe 29 august. La începutul anului 2020, peste 2 milioane de români purtau acest nume sau variații ale acestuia. Majoritatea purtătorilor acestui nume îl sărbătoresc în ziua de 7 ianuarie. În schimb, de prăznuirea Tăierii Capului Sfântului, credincioșii țin post, care este asemuit cu cel din Vinerea Mare.