Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena

Această mare sărbătoare creștină îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta. Sfinții Constantin și Elena sunt prăznuiți de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 21 mai.

Sfântul Constantin (Constantin I cel Mare) s-a născut la Naissus, în provincia romană Moesia Superior, fiind fiul generalului Constantius Chlorus (viitorul împărat Constantius I). 

Constantius a fost membru al protectores, tribun, guvernator de provincie, prefect pretorian, fiind promovat la rangul de Caesar. El stăpânea peste întinsele ţinuturi ale Galiei, Spaniei şi Britaniei. În ţinuturile sale, Constantius nu numai că a oprit orice prigoană împotriva creștinilor, ci, socotindu-i cei mai cinstiţi dintre cetăţeni, îi folosea ca sfetnici.

La moartea lui Constantius I (306) Constantin este proclamat împărat de către armată. La Roma în schimb a fost proclamat împărat Maxentius, fiul lui Maximian. În cursul războiului ce a urmat Constantin ocupă Spania, apoi pătrunde cu armata în Italia. Înfrânge forțele lui Maxentius la Torino, Verona și în bătălia decisivă de la Podul Milvius de lângă Roma (312), în care Maxentius își găsește moartea. Astfel, toate provinciile occidentale ale imperiului sunt reunite sub autoritatea sa.

În ajunul luptei cu Maxentius, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscripția: „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”. În timpul nopții i s-a arătat în vis însuși Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să le fie protector în bătălie. Constantin a ascultat și a câștigat bătălia.

În anul 313 este promulgat „Edictul de la Milano” prin care se cerea încetarea oricăror persecuții asupra creștinilor, iar proprietățile confiscate de la aceștia să fie imediat returnate. 

A pus provizoriu capăt disensiunilor dintre Bisericile Răsăritene convocând Primul conciliu de la Niceea (325) în cadrul căruia a fost condamnată erezia lui Arie.

În 330 a fondat o nouă capitală cu numele său, Constantinopol (actualul Istanbul).

Reformele sale au favorizat din plin avântul Creștinismului, spre care s-a întors treptat, devenind unul dintre sfinți pentru Biserica Ortodoxă și Greco-Catolică. Împreună cu mama sa, Sfânta Elena, este considerat în ortodoxie ca având statut echivalent apostolilor (sau „întocmai cu apostolii”).

Sfântul Constantin a fost îndrumat în viaţa sa de evlavia mamei sale, Elena, care a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei.

Sfânta Elena s-a născut în orașul Drepanum (azi Karamürsel) în Bythinia (în nord-vestul Asiei Mici). Constantin a schimbat numele localității în Helenopolis, în onoarea mamei sale.

Helena avea un statut social umil. Sf. Ambrozie din Milano afirmă că ea era o stabularia, o servitoare într-un han sau tavernă. De la originea modestă, a ajuns la rangul de augusta.

În timpul pelerinajului în Palestina și în provinciile răsăritene a mers la Ierusalim unde a descoperit locul Golgotei, al Sfântului Mormânt şi lemnul Sfintei Cruci. A zidit cu dărnicie împărătească biserica Sfântului Mormânt, biserica din Betleem, pe cea din Nazaret şi alte sfinte locaşuri.

În timp ce era în pelerinaj, a văzut oameni care duceau un mort pe o colină unde erau 3 cruci. Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Fragmente din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena se găsesc şi la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Alte articole interesante:

Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache Sfântul Mare Mucenic Procopie și mama sa, Sfânta Muceniță Teodosia; Sfinții Mucenici Epictet preotul și Astion monahul Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia